Exercițiu de imaginație

Ți-ai imaginat vreodată…

Cine ar fi Mesia, Isus, Fiul Lui Dumnezeu,

dacă s-ar fi întrupat, nu acum 2000 de ani,

într-o iesle și trâind în Palestina îndepărtată,

ci în zilele noastre…

.

Să fie primul copil al unei familii comune,

în care mama e casnică și tatăl zugrav,

cu vreo încă 6 frați mai mici

și locuind într-un apartament

semidecomandat.

.

Să nu aibă diplomă de doctorat sau poate…

Nici liceul să nu-l fi terminat, din cauză ca a trebui să lucreze

pe un salariu aproape mic,

în amenajari interioare, reparații

sau construcții.

.

Ce-ai zice dacă într-o zi, acest

muncitor de rând

ar începe să colinde străzile orașului tău,

făcând diferite miracole și vorbind ca și cum

le-ar ști pe toate…

.

Dar ce ai spune dacă, o soră sau vreun frate de-al său

a fost cu tine în clasă.

Și îi cunoști familia de mic.

Iar într-o zi, acest frate zidar al lor ar declara

că El e Dumnezeu!

.

Sau cum ai reacționa dacă,

în timp ce participi conștiincios la serviciul religios

din biserica ta, acest pretins Mesia ar da buzna

și ar împrăștia cu un bici tot comerțul

cu „lucruri creștine”…

.

Iar liderii bisericii tale, bineînțeles,

l-ar admonesta! Mustrându-l public pentru fapta lui nesăbuită.

Iar el, tot public, folosind cuvântul acela interzis, să le spună,

spre consternarea tuturor sfinților, că ei sunt

fiii dracului!

.

Și-apoi, în ziua următoare, să-l vezi

stând de vorbă la colț de stradă cu prostituata aceea ieftină

pe care o știe tot orașul! Și să-i mai și zâmbească.

Iar apoi, cu altă ocazie, ea să-i sărute picioarele

și să le îmbrațișeze.

.

Dar cum ar fi dacă ai afla într-o zi că

tot acest… om-Dumnezeu

este prieten apropiat cu fostul tău patron,

care s-a purtat cu tine ca un câine

și te-a concediat.

.

Ba chiar că, uneori,

iau masa împreună! Și mai au și alți musafiri,

de aceeași speță! Avocatul care l-a înșelat pe prietenul tău

și medicul care întotdeauna

ia mită.

.

Dar cum ar fi să-l vezi chiar tu, homo religiosus,

într-o duminică dimineața, în timp ce îți potrivești

cravata pentru biserică,

să-l vezi că muncește de zor ca să schimbe

geamul spart al unui vecin.

.

Dar dacă, să zicem, din cauza minunilor pe care le face

tu l-ai simpatiza.

Dar cănd te-ai duce la biserică,

liderii tăi te-ar asigura că este un eretic

și un magician șmecher!

.

Sau poate într-o zi, te-ai decide să mergi

tu însuți la el. Să știi el cam ce crede despre tine…

Și el nu s-ar arăta atât de entuziasmat că are un nou prozelit.

Ba chiar ți-ar spune să vinzi tot ce ai

și să dai săracilor.

.

Iar mai târziu, ai auzi la televizor că acest Isus

a fost arestat și apoi condamnat la pedeapsa capitală.

Iar un om te-ar opri pe stradă într-o zi, să-ți spună

că tot ce trebuie să faci e sa crezi că acest zidar/zugrav/constructor

a fost… însuși Dumnezeu!

.

Probabil nu e un Mesia la care te-ai așteptat.

L-ai fi văzut mai degrabă… țeapăn în costumul lui,

în spatele unui amvon impunător. Având și doctorat și PhD

și toate cele. Sau dacă nu, l-ai fi văzut

măcar în cor…

.

Sau, în orice caz,

un membru mai onorabil din biserică.

Care să nu miroase a transpirație

și să-ți zâmbească prietenos de fiecare dată

când dai mâna cu el.

.

Dacă nu ți-ai imaginat niciodată cine ar fi fost Mesia, Isus, Fiul Lui Dumnezeu,

dacă s-ar fi întrupat acum, poate că ar fi timpul să o faci…

Și vei realiza, că nu fost ușor atunci, cum nu e nici acum, să crezi

că un astfel de om ar putea fi Dumnezeul „închis într-o cutie”

din imaginația ta.

.

Cum ar fi fost Isus e un lucru important de știut!

La fel cum e și faptul de a ști cum El nu ar fi fost…

Căci mai ales El n-ar fi fost… religios!

Adică nu în felul în care înțeleg oamenii azi religiozitatea,

la fel cum o înțelegeau și fariseii…

.

Singura modalitate de a-ți imagina

cum ar fi fost Isus astazi, este s-o faci privind la cum a fost El atunci!

Și cât de surprinși au fost acei oameni de aceasta.

Iar când vei realiza cum a fost El și cum a fost viața Lui,

e imposibil să nu fi surprins…

(de Agnia P.)

Tot in aceeasi idee, va recomand sa meditati la versurile acestei melodii. Oare cand va veni Fiul Omului va gasi El credinta pe pamant…?

Published in: on Ianuarie 26, 2010 at 10:54 am  Comments (21)  

The URI to TrackBack this entry is: https://calvinisti.wordpress.com/2010/01/26/exerci%c8%9biu-de-imagina%c8%9bie/trackback/

RSS feed for comments on this post.

21 comentariiLasă un comentariu

  1. extraordinara…creatie..multe intrebari se ridica…

  2. super!!! am sa il repostez si pe blogul meu!

    • ma bucur ca iti place. Aghi a scris-o ieri. Si mie imi place mult de tot.
      Madalin

      • madalin..esti calvinist?🙂 …asta apropo de titlu !

      • NU…. doar ma prefac ca sa ii fac de ras.:)
        Merge?
        Nu pot sa cred ca m-ai intrebat asta.
        De unde ai luat citatul ala? De pe Wiki? Cred ca si altii iti pot spune ca calvinismul e mult mai mult de atat. Si felul in care e prezentat e ciudat.
        Cat despre predestinare, cred ca intradevar Dumnezeu a predestinat sau ales pentru ca asa imi zice Efeseni 1:4 si Romani 8, si Apocalipsa dar cei condamnati nu mai au nevoie de predestinare pt ca efeseni 2:1 spune ca sunt morti si Domnul Isus spune ca fara sa ne atraga Tatal nimeni nu merge la El. Asa ca ei merg deja in iad, daca nu se intervine asupra lor si nu au nevoie sa mai fie si predestinati. Cat despre liber albitru imi place ce zicea Spurgeon: Vionta libera – O scalva.(cauta predica asta pe net ca e tare buna.)

        Cu drag Madalin

  3. M-a cercetat…

  4. Calvinism
    Calvin nu recunoaşte decât două sacramente (Taine): Botezul şi Comuniunea (Împărtăşania). Respinge dogma prezenţei reale a „trupului şi sângelui Domnului” în împărtăşanie, invocarea sfinţilor, instituţia episcopatului, etc. Predicatorii sunt aleşi de către credincioşi şi fiecare din bisericile calviniste este condusă spiritual de un consiliu ales. Calvin crede într-o predestinare absolută a aleşilor şi celor condamnaţi la „judecata din urmă”, respingând astfel complet liberul arbitru. Publicaţiile lui Calvin au difuzat ideile sale asupra unei biserici corect reformate, în multe părţi ale Europei. Calvinismul a devenit religia majorităţii populaţiei în Scoţia, Olanda şi părţi din Germania de nord şi a avut o influenţă mare în Ungaria şi Polonia. Majoriatea coloniştilor de pe coasta atlantică americană şi din New England erau calvinişti, inclusiv puritanii şi coloniştii olandezi din Noul Amsterdam (New York). Africa de Sud a fost fondată, începând din secolul XVII, de calvinişti olandezi (deşi câţiva erau de origine franceză sau portugheză), care erau cunoscuţi cu numele de Afrikaans. Sierra Leone a fost colonizată masiv de calvinişti din Noua Scoţie. John Marrant a organizat acolo o congregaţie sub auspiciile lui Huntingdon Connexion. Coloniştii erau în mare parte loialişti negri, afro-americani care au luptat pentru britanici în timpul revoluţiei americane. Calvin credea în ideea predestinarii(viaţa omului este hotarata de Dumnezeu de la un capat la celalalt.)

    „Calvin crede într-o predestinare absolută a aleşilor şi celor condamnaţi la „judecata din urmă”, respingând astfel complet liberul arbitru. ” Ti se pare corect?

    • foarte corect. Defapt daca discutam de alegere spre maintuire a unor persoane inevitabil si logig reiese ca celalalte persoane au fost respinse sau lasate in starea lor naturala. Deci dacă un numar este destinat cerului restul inevitabil sunt destinati pedepsei veşnice, pentru că ei oricum nu pot sa facă ceva spre a scapa de ea.

  5. foarte frumos…totusi ai dreptate

  6. […] Exerciţiu de imaginaţie 2 – Cenuşăreasa II (mariuscruceru.ro) 24. Exercițiu de imaginație (calvinisti) 41. Adi Gliga si Isaincu Band – Daca ai sti sa iubesti (crestintotal.ro) 50. […]

  7. Este greu sa scrii poezie crestina fara sa dai in patetism. Dar aceasta poezie cred ca reuseste atat performante artistice cat si spirituale. Multumesc !

  8. […] Agnia Potoroaca […]

  9. […] si fumatorii. (crestintotal.ro) 50. “Naziștii” evanghelici (romaniaevanghelica) 61. Exercițiu de imaginație (calvinisti) 85. Dumnezeu a dat o biruinţă în Europa(video) (stiricrestine.ro) 90. Raiul – […]

  10. Madaline, Madaline..ce sa mai zic, nu o sa comentez ca ar fii prea multe de zis ! Tu stii motivele pentru care ai deschis acest blog si titlul lui, acum sper ca Dumnezeu sa te ajute si prin acest instrument sa mergi mai departe cu multa inspiratie de sus ,si cu bucuria lucrului bine facut. Succes si cum se zice mai nou : GBU!🙂

  11. […] Pocaitii si fumatorii. (crestintotal.ro) 50. Anul baptist 401 la români (romaniaevanghelica) 66. Exercițiu de imaginație […]

  12. […] la Biserica Penticostala nr:1 Dej (emyacob) 66. Pocaitii si fumatorii. (crestintotal.ro) 89. Exercițiu de imaginație (calvinisti) 97. Examen: axa Rogojinaru–Teodorescu-Străinescu. […]

  13. Un articol frumos scris de Arsenie Boca, despre IAD, un articol care te pune pe ganduri !

    „Orice faptă trupească a fost mai întâi o faptă sufletească. O cădere în curvie e mai întâi o cădere în spirit. în spirit e înclinarea şi căderea. Iar aceasta e de la convieţuirea cu trupul în care s-a retras ispititorul şi-1 munceşte cu pofte. Dar ispititorul nu poate face nimic rară consimţirea spiritului. Această consimţire însă înnegreşte sau spurcă faţa sufletului; îl face din ce în ce mai mânjit de poftele împotriva firii. Iar cu trecerea vremii, trupul slăbeşte şi se satură de pofte, pe când sufletul, fiind nemuritor, nărăvindu-se cu ele, caută să le împlinească, chiar dacă trupul nu mai e în stare să le facă. Sunt patimi trupeşti care înrâuresc sufletul şi sunt patimi sufleteşti care se răsfrâng asupra trupului. Slava deşartă, mân­dria, orgoliu], viclenia, părerea de sine şi altele asemenea, se văd de departe în ţinuta dinafară a trupului. Această spurcare a obrazului, sufletul are să o plătească de pe urma consimţirii cu patimile iscate de vrăjmaş contra firii, printr-un chin de nedescris.

    Deci, în cazul când trupul şi-a robit stăpânul [sufletul], când petele animalităţii s-au întipărit pe făptura nemuritoare a sufletului, când sufletul s-a aprins de dorinţele trupului, aceste pofte, toate, însoţesc sufletul, şi-1’aprind mereu, zorindu-1 [în viaţa de diincolo] să le împlinească în faptă, chiar dacă nu mai are unealta trupească, precum o avea în viaţa pămân­tească. Sufletul, în viaţa pământească, nu avea o corvoadă aşa grea de purtat cu poftele, pentru că ele, împlinite cu trupul, îi dădeau sufletului iluzia stingerii lor şi deci, mulţumirea odihnei. Dar de îndată după încetarea trupului, poftele, stropii aceştia de noroi împroşcaţi din trup pe suflet, stârnesc în sufletul desfăcut de trup, o văpaie de pofte, care-1 muncesc cel puţin tot atâta, cât l-ar chinui setea până la moarte, pe unul care ar trece Sahara şi n-ar găsi apă.

    Sufletul, izgonit din trup de moartea acestuia, are să se chinu­iască în felul fiecărei patimi, care 1-a ros în viaţa pământească.

    Orice întoarcere a voinţei, deci orice faptă, dincolo e cu nepu­tinţă. Deci uşor putem pricepe că fiecare patimă pe care a iubit-o sufletul, nemaîavând cum să se împlinească, se stârneşte mereu, creşte mereu şi-1 chinuieşte pe clipă ce trece cu o tot mai aprinsă văpaie. Su­fletul, deşi chinuit de zădărnicia văpăii, nu mai are libertatea voinţei de-a scăpa de muncirea aceasta, cum o avea pe pământ. Dacă n-a vrut să scape de poftă câtă vreme putea s-o facă, acum, trecând vremea, a ajuns să nu mai poată voi una ca aceea, ci culege silit roadele amare ale robiei cu voia. Chinuirea poftelor ce cresc – şi, pe măsură ce cresc, măresc chinuirea – nu are nici o izbăvire, de vreme ce sufletul e nemu­ritor şi nu se poate ucide pe sine, ca să nu mai simtă văpaia care-1 arde cu o iuţime din ce în ce mai mare. Un iubitor de argint, un lacom de avere, un lacom de mâncare, un beţiv, un curvar, nu scapă de tirania poftelor sale, ci acestea îl chinuiesc fără de sfârşit şi se măresc pe măsură ce nu pot fi satisfăcute – lipsind trupul, iar conştiinţa îi strigă mereu osânda lui Dumnezeu şi zădărnicia suferinţei sale. Invidiosul, trufaşul, iubitorul de sine, sunt roşi de ură asupra oamenilor, asupra sufletelor pe care nu le cunosc şi asupra lui Dumnezeu. Ura creşte mereu şi le macină mintea, zvârlindu-i într-o nebunie furioasă, dar desăvârşit neputincioasă. Iar chinul cel mai mare tocmai acesta este, că răutatea se vede pe sine mărindu-se în deşert şi zvârcolindu-se, în neputinţa de-a mai face ceva. Toată isprava acestor patimi e muncirea neîncetată, până la nebunia absolută a sufletului. Sufletul arde ca într-o mare de foc. Conştiinţa îi vesteşte neîncetat pedeapsa lui Dumnezeu, îi arată sufletele drepţilor în Rai – ceea ce îi măreşte suferinţele – dar nu vede pe cei ce se muncesc ca şi el în văpaia aceloraşi pofte; vede însă chipurile fioroase ale demonilor, care înteţesc văpaia care-i arde.

    Precum în viaţa pământeană, lucra Harul asupra celor ce se sfin­ţeau şi sporea în ei iubirea, iar la dezlegarea lor din trup, rămânând în împărăţia Harului, acesta sporeşte, desăvârşind în ei iubirea; aşa prin contrast, în starea de iad a conştiinţei, în împărăţia fără de Har, lucrea­ză demonii asupra sufletelor chinuite şi sporesc în ele ura. Ura aceasta care nu poate face nimic, zvârcolirea neputinţei furioase, ura demoni­lor care chinuiesc sufletele şi văd că nu isprăvesc nimic, ura aceasta arde, ura aceasta infernală e focul nestins, care nu luminează nimic. Sufletele acelea, care s-au amăgit de poftele lumii, de slava deşartă şi de trufia vieţii1, înşelate de iubirea de sine care le-a povăţuit la toate poftele, iată-le înecându-se în ura care le arde şi care s-a întărit peste ele ca o mare împărăţie a răului. în această împărăţie infernală i-a dus iubirea de sine, primul pui al diavolului şi tată a toată amăgirea.

    Într-o aşa împărăţie au să sufere toţi cei ce n-au scos cu desă­vârşire iubirea de sine din lăuntrul lor, ci au mângâiat-o cu toate plăcerile, şi i-a surprins moartea încă neînţelepţiţi la minte şi necurăţiţi la inimă.>>

    Arsenie Boca – Cărarea împărăţiei”
    …nu multi vorbesc azi despre iad in acest fel, azi auzim numai „Dumnezeu te iubeste”, sau ‘In El poti totul” etc , adica o evanghelie comoda si lipsita de griji..are Dumnezeu grija ! …asa o fii ?

  14. nu stiu ce o sa zici, pot numai sa banuiesc, eu unul pot zice numai vorba englezului „that’s it folks..

    • Sti ce e interesant Dorin? Ca pe youtube la related primul video era un raspuns la acest video, pe care nu te-ai obosit sa-l asculti.

      Te rog gadeste-te adanc inainte sa-mi trimiti mie sau altuia ceva.

      That’s all folks…

      Domnul sa ne lumineze pe amndoi, daca cautam cu adevarat lumina si nu cautam sa ne impunem punctul de vedere.

  15. Wow… foarte provocatoare aceste versuri… cred ca e un leac bun pentru toti crestinii acu imaginatia si constiinta amortite. Sper ca nu te superi ca voi posta versurile si la mine pe blog!
    Bless u!

    Nathanael [HistoryMaker]
    http://www.4heaven.wordpress.com

  16. […] Exercitiu de imaginatie Exercițiu de imaginație […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: