Marturia mea antidrog

Am colaborat cu asociatia Preventis din Cluj si au postat marturia mea aici: http://www.preventis.ro/marturii.html

Daca credeti ca poate folosi cuiva sa o citeasca nu ezitati sa o folositi.

M-am decis sa o pun in forma intreaga si aici pt ca unii nu vad ca acolo este doar inceputul si trebuie sa descarce marturia pt a o putea citi in intregime. Asa ca o voi posta in continuare:

Potoroaca Madalin – 26 de ani

Pentru mine experienta cu drogurile a inceput pe la 17 ani, intr-un bar notoriu din orasul meu. Eu eram mare betivan si un prieten mi-a oferit primul meu joint. Am fost dezamagit pentru ca vodka mea era mai tare, de fapt marfa era foarte slaba. Apoi prietenii mei au inceput sa consume Ketamina si eu doar radeam de ei si ii ajutam sa si-o prepare. Unii luau tot felul de pastile pe baza de morfina, sau amitriptilina, efedrina, etc, dar eu am reusit sa ma abtin mult timp si doar radeam de ei. Intr-o zi am hotarat sa incerc si eu, vazand cat de fericiti sunt ei si de atunci am fost prins in gheara drogurilor fiind vrajit de starea de beatitudine.

Am racolat multi prieteni in consumul de droguri si nu era important ce drog foloseam, atat timp cat aveam ceva de consumat. Normal noi eram cu Marijuana, ocazional cu Ketamina, dar am ajuns de disperare si la prelandez cateodata cand nu era nimic de fumat sau de prizat (Keta). De asemenea am incercat si pastile (extasy, speed), dar nu m-am injectat niciodata pt ca imi era frica de seringa si nici nu am incercat heroina sau cocaina. Am consumat timp de 4 ani si nu ma consideram un dependent, pana ce am incercat sa ma las. Eu eram mandru ca sunt drogat si nu o ascundeam, chiar mi-am tatuat pe mine o frunza de iarba si am scris in jurul ei „Weed for my hommies”, dar credeam ca ma pot lasa oricand.

Dar cand am vazut efectele drogurilor asupra creierului meu, asupra relatiilor pe care le-am avut si asupra locului meu de munca, cu ajutorul unui prieten am decis sa incerc sa ma las. A fost singura data cand am incercat sa ma las si am intrat intr-o mare depresie. Am descoperit ca eram dependent psihic de droguri; ca fara ele nu puteam fi fericit, ca viata mea era plictisitoare. De fapt eram foarte nervos si iritabil cu toti din jurul meu si seful meu a incercat sa vorbeasca cu mine despre schimbarea din comportamentul meu (eram barman intr-un club mare) dar nu a rezolvat nimic. In acest timp, din cauza depresiei, am ajuns sa imi doresc sa ma sinucid considerand viata fara sens. Problema mea nu era ca nu aveam bani sau ca ajunsesem sa fur pt a-mi procura droguri, ci eram deceptionat si nu imi mai gaseam placerea in nimic, desi aveam aproape totul.

Cu ceva timp in urma un prieten de-al meu a fost prins si arestat pentru trafic de droguri, iar eu am renuntat la scoala desi eram student in Timisoara in anul I. Cu familia nu mai tineam legatura de loc, pt ca eu ii renegasem pe ei, considerandu-i inferiori. Psihic nu o duceam prea bine, aveam mari complexe de superioritate si in acelasi timp eram un dezastru emotional realizand de fapt ca, daca eu mor, asa cum alti prieteni drogati au murit, viata merge inainte si eu nu contez cu adevarat. Bani aveam destui pt ca lucram intr-un club mare si eram bine platit, dar nu ma prea bucuram de ei. Sanatatea imi era in piuneze, in special din cauza ficatului, vomitand cam tot ce mancam. Deci eram o epava umblatoare cu o parere exagerat de buna despre sine, cel putin asta afisam in exterior, in interior fiind depresiv.
Intr-o noapte pe cand ma hotarasem sa ma sinucid, Dumnezeu a intrat in viata mea cu putere si mi-a schimbat inima. Nu am facut altceva decat sa citesc din Noul Testament si sa ma rog cu adevarat lui Dumnezeu, implorand mila Sa, intelegand ca merg in iad si ca mania Sa se va revarsa peste mine pentru viata destrabalata pe care am dus-o. Din acel moment viata mea s-a schimbat total. Cum spune Pavel, „nu mai traiesc eu, ci Cristos traieste in mine”. Dependenta de droguri a disparut, la fel si cea de alcool, sex, pornografie, jocuri violente pe calculator si alte viciuri de genul asta. Am inceput sa urasc inexplicabil ce inainte iubeam (pacatul) si sa iubesc ceea ce inainte ignoram (Dumnezeu). Nu am devenit o persoana religioasa, urasc religia, ci am devenit un iubitor de Dumnezeu ceea ce e cu totul diferit.In decembrie 2010 voi implini 6 ani de cand nu am mai consumat nici un drog.

Sfatul meu pentru cei prinsi in capcana diavolului, fie ca asta implica sau nu drogurile, este sa fuga de mania lui Dumnezeu in bratele Sale si sa-I implore mila, pentru ca El promite ca ne va ierta. Iar pe cei care inca nu au apucat sa intre in putul intunecat al drogurilor, ii sfatuiesc sa fuga de anturajele celor care consuma droguri sau alcool, pentru ca nu e nimeni destul de tare sa le reziste sau sa le poata folosi intr-un mod responsabil. Daca vreti sa aveti o viata normala fugiti cu toata puterea de droguri, daca vreti sa aveti viata vesnica, fugiti cu toata puterea spre Dumnezeu.

 

Soli Deo Gloria

Published in: on Septembrie 16, 2010 at 9:03 pm  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://calvinisti.wordpress.com/2010/09/16/marturia-mea-antidrog/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: