As vrea sa raspund la aceste intrebari prin 2 materiale video care sa explice mai bine decat as putea eu ce este calvinismul si de ce calvinistii sunt asa de negativisti sau exclusivisti.
As vrea in continuare sa mai spun si eu ceva despre „Doctrinele Harului” si sa incerc cum pot eu mai bine sa depun marturie pentru ele si pentru veridicitatea lor biblica.
Am gasit, de cand am inceput sa caut sa inteleg ceea ce invata Biblia cu adevarat, sute si mii de versete care invata despre suveranitatea lui Dumnezeu (baza teologica a calvinismului si atributul pe care se bazeaza intreaga teologie a lui Calvin). Intradevar am gasit si versete care aruncau o umbra de indoiala asupra lor si fiind in cumpana nu stiam ce sa aleg. Am ajuns intr-un impas. Depindea de mine sa aleg pe care le cred. Puteam sa fac o statistica, sa vad care sunt mai multe si sa aleg sa le cred pe acelea, dar atunci acceptam ceva ce nu cred nici in ruptul capului, si anume ca Biblia se contrazice singura. Deci iata-ma intr-un nou impas. Si atunci am gasit rezolvarea. Am incercat sa le explic pe unele in functie de celelalte. Adica versetele care sustineau vointa libera ( pe care eu o adoram si mi se parea o crima sa o respingi) deveneau fundatia mea, si cele ce vorbeau despre suveranitatea lui Dumnezeu trebuiau explicate prin lupa lor, sau in functie de ele. Unele am reusit sa le explic in acest fel, dar unele, ca Romani 8 si 9, Efeseni-intreaga carte, Ioan 6, 8 si 10, nu puteam sa le explic in acest fel fara sa ma fac vinovat de violarea constiintei, adica sa imi dau seama ca de fapt ele nu invata aia, ci eu fortez nota doar ca teologia mea sa fie coerenta. Ideea era ca eu cautam sa armonizez invatatura Bibliei, nu sa ma mint singur. Atunci am inceput sa fac invers: sa pun baza suveranitatea lui Dumnezeu si sa explic versetele contradictorii in functie de ea, si stiti care e surpriza? Nu am mai intampinat aceleasi probleme. Acum dupa aproape 3 ani de cand sunt reformat nu am nici o contradictie in Biblie in privinta acestor doctrine si „pot dormi linistit”.
Va sfatuiesc sa faceti acelasi lucru. Nici nu va inchipuiti cat de mult conteaza sa fi empatic (sa te pui in locul celuilalt) si sa gandesti ca un calvinist. Faceti un exercitiu mental si inchipuiti-va ca sunteti si voi reformati si priviti o data Scriptura prin ochii nostri si vedeti daca nu cumva lucrurile incep sa se armonizeze, daca nu se aprind beculete si nu incepe parca tot mai mult sa aiba sens Cuvantul Domnului.
Acum vreau sa va pun la dispozitie o explicatie mult mai pertinenta pentru cei mai studiosi, si anume ceea ce inseamna de fapt credinta refomata. John Calvin (1507-1564) a fost un francez care, prin propriile sale studii ale Scripturii si prin citirea tratatelor lui Luther precum si a altor reformatori, a fost convertit la credinta „evanghelica”. La fel ca Luther, Calvin a fost nelinistit de starea sufletului sau. Cum poate un pacatos sa fie acceptat inaintea unui Dumnezeu pur si sfant care nu poate tolera pacatul si care ne-a spus ca a pregatit un loc de chin vesnic? „Doar iubeste-L pe Domnul”, i-au spus lui Calvin. „Sa-L iubesc?” a intrebat el. „Cum poti iubi un Dumnezeu care incontinuu te ameninta cu degetul, asteptand sa-ti alunece piciorul?” Dar apoi invatatul francez a facut o descoperire minunata, foarte asemanatoare cu cea a lui Luther si datorata nu in mica masura scrierilor acestui mare reformator. Biblia declara ca crestinii sunt indreptatiti prin credinta in Hristos si nu prin vreun lucru facut de acestia. Descoperirea l-a revolutionat pe acest timid francez si l-a transformat treptat intr-o influenta majora asupra lumii occidentale. Dar ce a invatat Calvin de a provocat asa o revolutie in zilele sale? Sau Edwards, sau Whitefield pe vremea lor? Ce l-a facut pe Charles Spurgeon un evanghelist atat de uimitor si a lansat miscarea misionara moderna prin William Carey, Hudson Taylor, David Livingstone, si John Patton? Ce a provocat Marea Trezire si Renasterea Evanghelica in Marea Britanie si in Europa? Si de ce credem ca aceste idei, care nu sunt nimic altceva decat invataturile Bibliei, ar putea provoca o noua revolutie sau reforma in gandirea si in viata din zilele noastre? Mai intai, credintele de baza. Continuarea la: http://www.rcrwebsite.com/reformedfaith.htm
calvinisti din toata Romania, TREZITI-VA 
The Magi (responsive)
Posted in Call to Worship, Epiphany on December 17th, 2009
O come, let us worship the Lord
and consider what wondrous things God has done:
The Magi who study the heavens follow a guiding star!
O come, let us worship the Lord
and consider what wondrous things God has done:
The peoples who live in the shadows see a glorious light!
O come, let us worship the Lord
and consider what wondrous things God has done:
The Christ who embodies the Word unveils the hidden plan,
making us joint heirs of the promise of salvation through the gospel!
O come, let us worship the Lord,
for God has done wondrous things!
~from Calvin Institute of Christian Worship
(for Epiphany)
http://pastor.resourcesforyourministry.org/2009/12/17/the-magi/
Din ceea ce spui, reiese ca suveranitatea lui Dumnezeu nu poate sta laolalta cu vointa libera a omului pentru ca spui ca sunt contradictorii… Dar daca Dumnezeu, in suveranitatea lui (autoritate suprema), A HOTARAT ca omul sa aiba vointa libera?
Buna Eliza, te rog sa-mi explici in primul rand de unde reiese din ce am zis eu ca sunt contradictorii si apoi sa-mi explici un pic mai bine cum poate Dumnezeu in suveranitatea Sa sa decida ca nu mai este suveran.
Multumesc!
Pai reiese chiar din ce ai zis aici: ca daca omul e liber Dumnezeu nu mai poate fi suveran
Draga Madalin, sustii ca daca omul ar avea vointa libera Dumnezeu nu ar mai fi suveran. Daca vointa omului este constransa de suveranitatea lui Dumnezeu cum nu este Dumnezeu autorul pacatului?
Draga Phileo, ma bucur sa vorbesc din nou cu tine. Ma bucur ca te gandesti serios la intrebari de genul asta. Acum eu am sa incerc sa iti raspund, sper eu intr-un mod satisfacator. Dumnezeu nu este autorul pacatului, pt ca nu El a pacatuit. El a ingaduit ca noi sa pacatuim. Cred ca esti de acord ca El a ingaduit asta. Daca nu, ori nu e omipotent, pt ca vrea sa opreasca asta si nu a putut, ori nu e omniscient pt ca cum spun unii: Nu avea de unde sa stie. Deci El a ingaduit pacatul. Noi era atunci agenti morali liberi care puteam sa decidem ce vrem sa facem. Eram intr-o stare de instabilitate, puteam alege si binele si raul. Dupa pacat noi am murit asa cum Dumnezeu avertizase si cum spune si Efeseni 2:1. In starea asta noi suntem stabili in pacat. Noi nu mai putem alege binele. Facem doar raul.
Acum sa raspund la intrebarea care poate iti vine in minte in timp ce citesti asta. Daca omul a fost la un moment dat agent liber, adica avea liber albitru, cum mai era Dumnezeu suveran.
Cand eu spun ca Dumnezeu nu poate fi suveran si omul sa aiba vointa libera, ma refer la vointa absolut libera. Adica nu pot exista doua vointe absolut libere in univers pt ca la un moment dat aceste doua vointe vor fi in conflict si una o va domina pe cealalta. Probabil sti si tu exemplul cu forta irezistibila care intalneste un obiect imutabil. Deci omul nu a fost, nu este si nu va fi in sensul asta absolut liber. Nimeni nu a fost asa inafara de Dumnezeu. Asta inseamna sa fi Dumnezeu sau cu alte cuvinte suveran. De exemplu nu poti decide sa fi mai inalt sau cu ochii verzi.
Dar cand vorbim despre starea noasrta de pacat mostenita de la Adam cred ca Romani 3:10… este foarte clar. Nu este nici unul bun si nu exista exceptii. Sunt robi ai pacatului. Te incurajez sa cietesti Ioan 8 si sa vezi ca Domnul Isus le spune „celor ce au crezut” ca sunt robi ai pacatului.
deci in concluzie, Dumnezeu nu este autorul pcatului, omul este autorul si asta l-a dus in aceasta stare in care se afla inainte de regenerare adica sclav. Dar dupa regenerare el are din nou liber albitru, ceea ce inseamna ca tu si cu mine putem sa ne luptam azi cu pacatul si sa ne impotrivim lui. Dar vestea cea mai buna este ca vine momentul cand la fel cum am fost stabili in pacat vom fi si stabili in dreptate. Dupa glorificare nu vom mai pacatui si atunci nu va mai trebui sa luptam cu pacatul care ne produce atata suferinta. Nu te bucuri draga Phileo ca in cida diferentelor noastre teologice ne vom bucura impreuna de acest mare dar? Eu unul abia astept sa scap de pacat.
Cu mult drag si respect, al tau frate Madalin.
http://www.rcrwebsite.com/cgi-bin/fcp.pl?words=reformata&wt=be&bl=or&d=/reformedfaith.htm n-am gasit!
care a fost marea trezire din europa?
Am remediat. Multumesc de semnalare: http://www.rcrwebsite.com/reformedfaith.htm
Daca te intereseaza tot acolo mai gasesti un articol foarte bun pe tema asta: http://www.rcrwebsite.com/ref_or_rev.htm
Domnul sa te binecuvanteze!
Sincer, urmarind primul video chiar nu inteleg de ce sunt calvinistii asa de exclusivisti; la urma urmelor omul nu a spus ca arminienii vor arde in iad pentru credinta lor. Miza pare sa nu fie, din punctul sau de vedere, una eterna ci una de imagine si identitate crestina in peisajul religios actual.
Asa ca mi se pare ca nu ai raspuns la intrebare: de ce sunt calvinistii „asa” de excusivisti?
Buna Dyo, ma bucur ca mi-ai scris.
Daca te uiti si la al doilea video ai sa intelegi titlul. Acolo explica Piper de ce suntem atat de exculsivisti si cred ca te va surprinde. Nu spune ca este un lucru bun, dar explica cum se intampla. Inca o data vreau sa spun ca nu toti calvinistii sunt la fel. Sunt unii care spun ca daca esti arminian esti eretic si nu poti fi mantuit. Sunt altii care sunt mai deschisi si inteleg ca ambele tabere sunt crestine, dar asacum ai spus si tu sunt diferente de imagine si identitate crestina.
Acum as vrea sa spun unde ma situez eu.
Cred ca la fel cum sunt multe tipuri de calvinisti sunt si multe tipuri de armineni. Cred ca nu pot sa-l pun pe Tozer, Ravenhill, Wesley, Dave Hunt, etc in aceasi cutie cu Rick Waren, Ortberg,etc.
Cred ca unii sunt mult mai aproape de Scriptura si ii respect, ii admir, ii ascult sau citesc si invat de la ei, pe cand pe altii nu pot sa-i ascult pt ca vad ca invatatura lor vine din alte surse decat Biblia.
Deci pe cei din prima categorie ii consider la fel de crestini ca si mine si ca si ceilalti calvinisti. Mi-as dori sa fiu ca unii dintre ei in anumite domenii si cred ca au fost crestini de exceptie. Nu sunt de acord cu tot ce au invatat, in acelas fel in care nu sunt de acord nici cu tot ce a invatat Calvin, Luther, M.L. Jones, Piper, MacArthur sau Paul Washer, dar asta nu ma impiedica sa ii ascult sau sa-i iubesc.
Un exemplu care stiu ca iti place tie este fratele Beni Faragau pe care il respect, il iubesc ca om, am multe de invatat de la el si de fiecare data cand am ocazia sa ii ascult predicile sau sa ma intalnesc cu el o fac, dar totusi sunt lucruri in care diferim si ca sa-l citez: „nu ma simt fortat sa intru in cutia sa teologica”.
Deci draga Dyo, calvinistii sunt exclusivisti cateodata(cei ok ma refer acum) atunci cand descopera doctrina asta si se simt mintiti pt ca atat timp nu au auzit nimic de ea si vor atunci sa o spuna la toti. Cu timpul se calmeaza asa cum am facut-o si eu si se maturizeaza, dar nu renunta la calvinism pt ca considera ca este invatatura Bibliei.
Cu drag si respect, Madalin
Multumesc pentru raspuns. Gasesc explicatiile date ca fiind pertinente; poate ca inconditiile astea titlul ar fi sunat mai bine „De ce sun calvinistii asa de transanti”. Ideea de „exclusivism” induce o … excludere! Or, desi pot fi de acord ca un mod de intelegere a credintei poate sa poarte cu sine si o justificata pasiune, dedicare si intransigenta … cred ca termenul de excusivism trebuie aplicat doar la nivelul dogmatic, nu la cel personal.
Corecteaza-ma daca gresesc: calvinisti sunt exclusivisti cu privire la doctrinele in care cred ( ele exclud prin natura lor alte abordari ) si nu cu privire la oamenii care sunt sau nu calvinisti. ( Probabil ne vom intalni cu totii in cer si veti vedea ca EU am avut dreptate in tot acest timp … 🙂 )
Acuma, legat de calvinism, o prima paleta de nuantari este legata de cele cinci puncte: cate din ele sunt acceptate. Am interactionat cu calvinisti de cinci puncte dar am intalnit oameni care neaga unul sau doua dintre ele ( de la trei in sus lucrurile sunt deja clare ). Am intalnit de asemenea calvinisti care se simt ofensati de ideea ca acest sistem ar putea macar rezumat de cele cinci puncte – ei privesc la ele strict ca la o reactie impotriva celor cinci sentinte arminiene.
In aceasta privinta, care este pozitia dvs?
Am o banuiala, dar e mai bine sa stim de la inceput pe ce baze purtam discutia …
Buna Dyo, din nou. In orimul rand vreau sa-ti spun ca m-am hotarat sa nu mai petrec atat timp pe internet deci nu voi avea timp sa raspund la toate intrebarile tale sau la comentarile facute acum decat pe scurt. Si eu iti multumesc de raspuns si de modul civilizat in care purtam aceasta conversatie. Este o bucurie sa poti vorbi despre doctrine nepatimas.
Eu sunt calvinist de 5 puncte. Ti-am confirmat banuiala?
Ai dreptate cu titlul, trebuia sa fi pus transant sau ceva de genul asta, dar acum articolul are destul de multa vechime si nu-l mai schimb, dar am sa tin cont pe viitor.
As vrea sa ne intalnim cu toti in cer si sincer nu cred ca ne va mai interesa atunci cine a avut dreptate, ci Il vom adora cu totii pe Cel ce este dreptatea noastra.
Si eu cred ca TULIP este foarte sarac in reprezentarea calvinismului ca sistem si nu recomand limitarea lui la atat, dar pentru inceput este un punct de plecare pe care il folosesc.
La fel cum tu ai intalnit calvinisti, 4 pointers, sau calminieni si eu am intalnit multe variatii ale arminianismului, de exemplu acum o luna si ceva Beni Faragau imi spunea ca e de acord cu 2 puncte ale calvinismului, primul si ultimul. Cand am inceput discutia am observat amndoi ca el le reinterpreta altfel decat modul istoric.
Cred ca e mai logic sa fi 5 puncte calvinist sau arminian decat o imbinare a pozitilor. Am spus mai logic sa ne intelegem. Cred ca daca acepti oricare dintre cele doua puncte de inceput al fiecarui sistem celelalte vin ca o concluzie logica la primul.
Despre amurgul decentei pot spune ca e trist sa vedem in lumea musulmana decenta impusa cu biciul, dar e si mai trist ca ei sa ne bata obrazul noua, urmasii Celui fara de pacat pentru imoralitatea gasita intre noi. Eu cred ca imbracamintea socanta si indecenta nu sunt accidente ci regula, dar probabil ne uitam la biserici diferite.
Despre botez, sotia a tradus articolul lui Schaeffer si cred ca argumentarea lui merita sa primeasca un raspuns gandit bine nu mantre pocaiesti cum au raspuns multi. Despre fiul lui care a trecut la ortodoxism nu cred ca trebuie el acuzat de asta, pt ca el nu a fost de acord, din contra fiul sau a facut asta ca o razvratire impotriva teologie tatalui sau. Acum ceva personal pentru tine: E fosrte trist ca in linia ta de argumentare treci la atacuri personale cu privire la autor. Tehnicile astea tin mai mult de politica, decat de polemica. Indiferent cine ar fi fost Schaeffer, desi cred ca si-a catigat respectul crestinilor, nu avem dreptul de a arunca argumentul lui la gunoi pt ca avem noi ceva impotriva autorului. Cred ca importanta relatiei de familie reiese foarte clar pe paginile Scripturii in versete ca si: Cine nu are grija de cei din casa lui este mai rau decat un necredincios si s-a lepadat de credinta”, „Astazi a intrat mantuirea in casa aceasta”, „crede si vei fi mantuit, tu si casa ta”, „promisiunea aceasta este pt voi, pt copiii vostri si pt toti aceia care ii va chema Domnul, in oricat e mare numar”, etc.
Dar despre toate acestea vom vorbi si alta data.
Domnul sa te binecuvateze sa te ajute in lucrarea de sfintire proprie. Roga-te si pentru mine pacatosul.
Cu respect si drag, Madalin
@ Madalin
O singura observatie cu privire la raspunsul tau: unde vezi atacuri la persoana in argumentarea mea? Te rog sa mi le areti ca eu chiar nu le vad. Gasesc suparatoare aceasta mentiune a ta, mai ales etichetarea ei ulterioara.
Legat de Schaeffer mentionez ca eu am fost unul dintre aceia care am citit Trilogia la foarte scurt timp dupa apartitia ei in Romania si am recomandat-o ( si cadorosit-o ) prietenilor si celor cu care am avut o relatie de ucenicizare – in ciuda pretului destul de semnificativ. Deci, chiar nu am nimic impotriva autorului si, daca citesti cu atentie, nici macar nu am atacat abordarea sa ci raspundeam lui „overseas” din care am si citat paragraful pe care il aduceam in discutie.
Regret problema pe care a avut-o cu fiul sau – la urma urmelor mi se poate intampla si mie ( am si eu doi baieti ). Faptul ca exista unele filiatii ortodoxe in argumentarea sa nu este, si nu trebuie sa fie, considerat negativ ( decat daca esti dintre aceia cer considera ca orice vine dinspre ortodoxie este rau, pagan etc. ).
Nu am atacat pe nimeni: de fapt chiar tu ai facut-o in raspunsul pe care mi l-ai dat.
Mădălin, ce biserica frecventezi? Dă-mi un link!
Nu este o biserica cunoscuta asa incat sa aiba un site. Dar ce vrei sa sti asta?